Sign by Dealighted - Coupons and Deals
marți, 25 decembrie 2007
duminică, 10 iunie 2007
duminică, 25 februarie 2007
sâmbătă, 24 februarie 2007
bancuri
Un tip se duce la preot :- Parinte am pacate mari.- Spune fiule, D-zeu e mare si iarta.- Parinte in timpul razboiului am ascuns un evreu in beci.- Fiule, asta nu e pacat i-ai salvat viata. Mergi cu Domnul linistit acasa.- Da, Parinte, dar i-am cerut 20 de dolari pe zi.- Fiule, asta nu este bine. Ai profitat de necazul lui. Dar totusi i-ai salvat viata. Mergi acasa tine post 2 saptamani si fa rugaciuni. Omul pleaca, nu prea convins, si dupa 5 minute bate la usa preotului din nou.Intra si il intreaba pe preot:- Parinte, crezi ca ar fi bine sa-i spun ca s-a termninat razboiul?
Un preot locuia langa o manastire si avea 10 gaini si un cocos.Cocosul din cand in cand disparea, dar aparea pana seara. Ultima data cand a zburat nu s-a mai intors si preotul, primul lucru duminica in biserica, a intrebat lumea:- As vrea sa stiu daca cineva are un cocos?... si toti barbatii s-au sculat in picioare...- Nu, nu, nu, am vrut sa intreb daca cineva a vazut un cocos?...si toate femeile s-au sculat in picioare...- Nu, nu, nu, nici asta n-am vrut sa stiu, vreau sa stiu daca cineva de aici a vazut un cocos care nu-i apartine?... si jumatate din femei s-au sculat in picioare...- Nu, nu, nu, nici asta n-am vrut sa stiu, vreau sa stiu daca cineva a vazut cocosul meu?... si toate maicutele s-au sculat in picioare.
Doua blonde calatoresc cu trenul.In compartiment calatoreste cu ele un barbat mai in varsta, cu barba.Sopteste una la alta:- Uita-te! Asta-i Mircea cel Batran...- Esti proasta. El e mort de vreo 6-700 de ani.In acel moment intra un alt barbat in compartiment, si-l saluta pe barbos:- Ciao, Mircea, ce faci, batrine! nu te-am mai vazut de sute de ani....Prima blonda:- Na, cine-i proasta?
Un om se plimba prin Central Park in New York. Deodata vede o fetita atacata de un pitbull.Alearga spre fetita si incepe sa se lupte cu cainele.Reuseste in cele din urma sa omoare cainele, salvand astfel viata fetitei. Un ziarist care privise scena vine la el si ii spune:- Esti un erou, maine vei putea citi in toate ziarele: "Un brav newyorkez a salvat viata unei fetite."- Dar eu nu sunt newyorkez!- Oh, in acest caz va scrie in ziarele de maine dimineata: "Un brav american a salvat viata unei fetite."- Dar nu sunt american. Sunt afgan!A doua zi in ziare scria:"Un extremist islamist a ucis un caine american."
O baba urca in tramvai si ca de obicei toate locurile sunt ocupate. La un moment dat vede un pusti stand pe un scaun;asteapta vreo 5 minute dar baiatul nu se ridica si se face ca n-o vede. Asta indignata, ii zice:- Nu stii sa oferi si tu locul celor mai in varsta?La care pustiul raspunde:- Ce, te dor picioarele? Cand erai tanara ofereai si tu locul celor varstnici?- Bineinteles.- Vezi, de-aia te dor picioarele!!!
Un preot locuia langa o manastire si avea 10 gaini si un cocos.Cocosul din cand in cand disparea, dar aparea pana seara. Ultima data cand a zburat nu s-a mai intors si preotul, primul lucru duminica in biserica, a intrebat lumea:- As vrea sa stiu daca cineva are un cocos?... si toti barbatii s-au sculat in picioare...- Nu, nu, nu, am vrut sa intreb daca cineva a vazut un cocos?...si toate femeile s-au sculat in picioare...- Nu, nu, nu, nici asta n-am vrut sa stiu, vreau sa stiu daca cineva de aici a vazut un cocos care nu-i apartine?... si jumatate din femei s-au sculat in picioare...- Nu, nu, nu, nici asta n-am vrut sa stiu, vreau sa stiu daca cineva a vazut cocosul meu?... si toate maicutele s-au sculat in picioare.
Doua blonde calatoresc cu trenul.In compartiment calatoreste cu ele un barbat mai in varsta, cu barba.Sopteste una la alta:- Uita-te! Asta-i Mircea cel Batran...- Esti proasta. El e mort de vreo 6-700 de ani.In acel moment intra un alt barbat in compartiment, si-l saluta pe barbos:- Ciao, Mircea, ce faci, batrine! nu te-am mai vazut de sute de ani....Prima blonda:- Na, cine-i proasta?
Un om se plimba prin Central Park in New York. Deodata vede o fetita atacata de un pitbull.Alearga spre fetita si incepe sa se lupte cu cainele.Reuseste in cele din urma sa omoare cainele, salvand astfel viata fetitei. Un ziarist care privise scena vine la el si ii spune:- Esti un erou, maine vei putea citi in toate ziarele: "Un brav newyorkez a salvat viata unei fetite."- Dar eu nu sunt newyorkez!- Oh, in acest caz va scrie in ziarele de maine dimineata: "Un brav american a salvat viata unei fetite."- Dar nu sunt american. Sunt afgan!A doua zi in ziare scria:"Un extremist islamist a ucis un caine american."
O baba urca in tramvai si ca de obicei toate locurile sunt ocupate. La un moment dat vede un pusti stand pe un scaun;asteapta vreo 5 minute dar baiatul nu se ridica si se face ca n-o vede. Asta indignata, ii zice:- Nu stii sa oferi si tu locul celor mai in varsta?La care pustiul raspunde:- Ce, te dor picioarele? Cand erai tanara ofereai si tu locul celor varstnici?- Bineinteles.- Vezi, de-aia te dor picioarele!!!
Judetul Buzau-date generale
Scurt Istoric
Teritoriul judetului Buzau, leaganul culturii si civilizatiei romane, conserva vestigii care atesta existenta omului in regiune din timpuri imemoriale. Unelte si arme din oase sau pietre cioplite au fost scoase la lumina in cateva locuri pe teritoriul judetului, cat si obiecte ceramice din Neolitic si Epoca Bronzului apartinand Culturilor Boian, Gumesti si Monteom. Vestigiile din Epoca Bronzului au fost descoperite in regiunea de dealuri, care impreuna cu ruinele campului roman de la Pietroasele si ale altor cateva asezari dacice stau marturie a continuitatii vietii si civilizatiei pe acest teritoriu. Numele Mousaios (Buzau) a fost pentru prima data mentionat in scris intr-o scrisoare a guvernatorului roman din Dobrogea trimisa lui Vasile cel Mare, episcopul de Capadichia, in anul 376 d.Hr. Scrisoarea mentioneaza existenta, pe malurile raului Mousaios, a unei asezari urbane (polis) numita tot Mousaios (Buzau). Documentul se gaseste in Biblioteca Vaticanului. In judetul Buzau se gasesc cateva atractii pentru turisti: vulcanii noroiosi de la Paclele-Berca; Mina de Petrol de la Sarata-Monteoru; Expozitia in aer-liber de sculpurra de la Ciolanu-Magura, Colectia de Chihlimbar de la Colti, Focurile Vii de la Lopatari, adaposturile din pestera de la Boziru, Pestera de sare de la Melenic, Palatul Episcopal Buzau.
Descriere Geografica
Judetul Buzau este situat in sud-estul Romaniei, intre 44 44' si 45 49' latitudine nordica si intre 26 04' si 27 26' longitudine estica. Judetul se intinde pe aproape tot bazinul hidrografic al raului Buzau care izvoraste din curbura Carpatilor. Dispunerea armonioasa a celor trei forme de relief caracterizeaza judetul Buzau: la nord se gasesc Muntii Buzau, parte din Carpatilor de Curbura; la sud se gaseste campia, apartinandCampiei Romane, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboara sre sud, ceea ce le confera un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumita pentru vinurile sale. Judetul Buzau, apartinand istoric si geografic Munteniei (Valahia) este situat de fapt la intersectia drumurilor dintrepatru mari provincii romanesti: Transilvania, Moldova, Muntenia si Dobrogea, ceea ce a avut repercursiuni asupra istoriei si dezvoltarii economice a zonei. Clima este temperat-continentala, la fel ca in toata tara si temperaturile medii variaza intre 12 C si 14 C. Temperaturile maxime se inregistreaza in iulie, pana la 37 C, in timp ce temperaturile minine se inregistreaza in februarie - 26 C. media anuala a precipitatiilor este intre 400 mm si 500 mm. Subsolul este bogat in depozite de sare, gaze naturale, carbune, ape minerale, chihlimbar. Suprafata judetului este de 6.103 kmp. Populatia Judetului numara 520.000 locuitori. Orasul Buzau este resedinta administrativa a judetului si se afla pe malul raului Buzau. orasul este punct de intalnire pentru cele patru provincii romanesti: Muntenia, Moldova, Transilvania si Dobrogea. Buzaul este situat la 125 km departare de Bucuresti, 250 km de marea NEagra pe drumul european E85. Locul sau geaografic situat la intersectia drumurilor dintre cele patru provincii romanesti a avut o mare influenta asupra evolutiei orasului care a fost mereu un important centru comercial.
Informatii Turistice
Situat in sud-estul Romaniei, acest judet se intinde pe aproape intreg bazinul hidrografic al raului Buzau si reuneste armonios trei forme de relief: munti la nord, campii la sud si in rest zona de dealuri subcarpatice. Resedinta administrativa a judetului este Municipiul Buzau. Configuratia geografica, varietatea peisajului si multitudinea de rauri au creat conditii propice pentru asezarile omenesti si continuitatea acestora de-a lungul timpurilor. peisajele variate in special in zona de munte si deal, cat si elementele populare, etnografice si istorice ofera o atractie speciala pentru turisti. Muntii Buzaului si Vrancei situati in partea nordica a judetului, acoperiti de paduri seculare si pajisti largi cu fauna bogata sunt puncte de interes pentru turistiii care vin aici la odihna cat si pentru pescari si vanatori. Muntii Buzau sunt alcatuiti din cinci masive - Penteleu fiind cel mai mare si cel mai inalt (1772 m deasupra nivelului marii). Siriu (1659 m altitudine) este usor de urcat si mult mai atractiv datorita peisajelor pitoresti. Din varf, natura ofera o priveliste minunata. Aici se gaseste lacul Vulturilor numit si Lacul Fara Fund, format in perioada periglaciara si care este un fenomen impresionant la aceasta altitudine. Zona de deal cunoscuta sub numele de subcarpatii Buzaului, are altitudini cuprinse intre 400-800 m si este acoperita de podgorii. Podgoria Dealul Mare este cea mai cunoscuta. In aceasta zonase intalneste un fenomen unic, vulcanii noroiosi de la Dealurile Paclelor. Pe Valea Slanicului, langa Lopatar, la o altitudine de 700m, se intalneste alt fenomen numit focurile vii, acestea fiind flacari albastre care ard in crapaturile solului. lacurile judetului Buzau sunt un punct de atractie turistica: joseni, Polociori acestea fiind situate in Valea Grabicina; Melediu la Odastie; Lacurile Amara si Balta Alba cunoscute pentru noroiul terapeutic. Pentru tratament turistii isi pot petrece vacantele in statiuni ca Sarata-Monteoru (ape minerale pentru reumatism), Fisici si Siriu. Monumentele culturale, arhitecturale si istorice sunt: Campul Roman din satul Pietroasele, Biblioateca "Vasile Voiculescu" fondata in 1893, Muzeul Chihlimbarului din Colti, tabara de vara de Sculptura in aer liber de la Magura, cu peste 256 sculp[turi de pieatra realizate in 16 editii. Se mai gasesc : Palatu; Comunal contruit intre 1899-1903 si acum adaposting primaria Buzaului, Catedrala Epicopala construita in 1649, Seminarul Teologic, construit in 1838, Tribunalul construit in 1911-1912; Muzeul Judetului Buzau, Cimitirul Dumbrava care adaposteste bustul lui Petre Stanescu realiazat de Brancusi. O importanta pagina de istorie a acestui judet o reprezinta descoperirea tezaurului "Closca cu Puii de Aur" in 1837 la dealul Istrita.
Teritoriul judetului Buzau, leaganul culturii si civilizatiei romane, conserva vestigii care atesta existenta omului in regiune din timpuri imemoriale. Unelte si arme din oase sau pietre cioplite au fost scoase la lumina in cateva locuri pe teritoriul judetului, cat si obiecte ceramice din Neolitic si Epoca Bronzului apartinand Culturilor Boian, Gumesti si Monteom. Vestigiile din Epoca Bronzului au fost descoperite in regiunea de dealuri, care impreuna cu ruinele campului roman de la Pietroasele si ale altor cateva asezari dacice stau marturie a continuitatii vietii si civilizatiei pe acest teritoriu. Numele Mousaios (Buzau) a fost pentru prima data mentionat in scris intr-o scrisoare a guvernatorului roman din Dobrogea trimisa lui Vasile cel Mare, episcopul de Capadichia, in anul 376 d.Hr. Scrisoarea mentioneaza existenta, pe malurile raului Mousaios, a unei asezari urbane (polis) numita tot Mousaios (Buzau). Documentul se gaseste in Biblioteca Vaticanului. In judetul Buzau se gasesc cateva atractii pentru turisti: vulcanii noroiosi de la Paclele-Berca; Mina de Petrol de la Sarata-Monteoru; Expozitia in aer-liber de sculpurra de la Ciolanu-Magura, Colectia de Chihlimbar de la Colti, Focurile Vii de la Lopatari, adaposturile din pestera de la Boziru, Pestera de sare de la Melenic, Palatul Episcopal Buzau.
Descriere Geografica
Judetul Buzau este situat in sud-estul Romaniei, intre 44 44' si 45 49' latitudine nordica si intre 26 04' si 27 26' longitudine estica. Judetul se intinde pe aproape tot bazinul hidrografic al raului Buzau care izvoraste din curbura Carpatilor. Dispunerea armonioasa a celor trei forme de relief caracterizeaza judetul Buzau: la nord se gasesc Muntii Buzau, parte din Carpatilor de Curbura; la sud se gaseste campia, apartinandCampiei Romane, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboara sre sud, ceea ce le confera un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumita pentru vinurile sale. Judetul Buzau, apartinand istoric si geografic Munteniei (Valahia) este situat de fapt la intersectia drumurilor dintrepatru mari provincii romanesti: Transilvania, Moldova, Muntenia si Dobrogea, ceea ce a avut repercursiuni asupra istoriei si dezvoltarii economice a zonei. Clima este temperat-continentala, la fel ca in toata tara si temperaturile medii variaza intre 12 C si 14 C. Temperaturile maxime se inregistreaza in iulie, pana la 37 C, in timp ce temperaturile minine se inregistreaza in februarie - 26 C. media anuala a precipitatiilor este intre 400 mm si 500 mm. Subsolul este bogat in depozite de sare, gaze naturale, carbune, ape minerale, chihlimbar. Suprafata judetului este de 6.103 kmp. Populatia Judetului numara 520.000 locuitori. Orasul Buzau este resedinta administrativa a judetului si se afla pe malul raului Buzau. orasul este punct de intalnire pentru cele patru provincii romanesti: Muntenia, Moldova, Transilvania si Dobrogea. Buzaul este situat la 125 km departare de Bucuresti, 250 km de marea NEagra pe drumul european E85. Locul sau geaografic situat la intersectia drumurilor dintre cele patru provincii romanesti a avut o mare influenta asupra evolutiei orasului care a fost mereu un important centru comercial.
Informatii Turistice
Situat in sud-estul Romaniei, acest judet se intinde pe aproape intreg bazinul hidrografic al raului Buzau si reuneste armonios trei forme de relief: munti la nord, campii la sud si in rest zona de dealuri subcarpatice. Resedinta administrativa a judetului este Municipiul Buzau. Configuratia geografica, varietatea peisajului si multitudinea de rauri au creat conditii propice pentru asezarile omenesti si continuitatea acestora de-a lungul timpurilor. peisajele variate in special in zona de munte si deal, cat si elementele populare, etnografice si istorice ofera o atractie speciala pentru turisti. Muntii Buzaului si Vrancei situati in partea nordica a judetului, acoperiti de paduri seculare si pajisti largi cu fauna bogata sunt puncte de interes pentru turistiii care vin aici la odihna cat si pentru pescari si vanatori. Muntii Buzau sunt alcatuiti din cinci masive - Penteleu fiind cel mai mare si cel mai inalt (1772 m deasupra nivelului marii). Siriu (1659 m altitudine) este usor de urcat si mult mai atractiv datorita peisajelor pitoresti. Din varf, natura ofera o priveliste minunata. Aici se gaseste lacul Vulturilor numit si Lacul Fara Fund, format in perioada periglaciara si care este un fenomen impresionant la aceasta altitudine. Zona de deal cunoscuta sub numele de subcarpatii Buzaului, are altitudini cuprinse intre 400-800 m si este acoperita de podgorii. Podgoria Dealul Mare este cea mai cunoscuta. In aceasta zonase intalneste un fenomen unic, vulcanii noroiosi de la Dealurile Paclelor. Pe Valea Slanicului, langa Lopatar, la o altitudine de 700m, se intalneste alt fenomen numit focurile vii, acestea fiind flacari albastre care ard in crapaturile solului. lacurile judetului Buzau sunt un punct de atractie turistica: joseni, Polociori acestea fiind situate in Valea Grabicina; Melediu la Odastie; Lacurile Amara si Balta Alba cunoscute pentru noroiul terapeutic. Pentru tratament turistii isi pot petrece vacantele in statiuni ca Sarata-Monteoru (ape minerale pentru reumatism), Fisici si Siriu. Monumentele culturale, arhitecturale si istorice sunt: Campul Roman din satul Pietroasele, Biblioateca "Vasile Voiculescu" fondata in 1893, Muzeul Chihlimbarului din Colti, tabara de vara de Sculptura in aer liber de la Magura, cu peste 256 sculp[turi de pieatra realizate in 16 editii. Se mai gasesc : Palatu; Comunal contruit intre 1899-1903 si acum adaposting primaria Buzaului, Catedrala Epicopala construita in 1649, Seminarul Teologic, construit in 1838, Tribunalul construit in 1911-1912; Muzeul Judetului Buzau, Cimitirul Dumbrava care adaposteste bustul lui Petre Stanescu realiazat de Brancusi. O importanta pagina de istorie a acestui judet o reprezinta descoperirea tezaurului "Closca cu Puii de Aur" in 1837 la dealul Istrita.
joi, 1 februarie 2007
TABĂRA DE SCULPTURĂ de la Măgura
începută în 1970, constituie un excepţional muzeu în aer liber, situată pe o suprafaţă de câteva hectare în zona adiacentă Mânăstirii Ciolanu, unde timp de 16 ani ani absolvenţi ai facultăţii de arte plastice au facut ucenicie în această zonă sculptând pietrele puse la dispoziţie de cunoscuţii cioplitori din Ciuta. Zona Magura, unde se afla faimoasa tabara a fost una din alternativele pe care Carol le-a avut in vedere pentru castelul Peles. Pe pajistea care se întinde pe câteva hectare se află 256 de lucrări din piatră de Măgura. Acces: din Buzău pe DN 10 până la Ciuta şi apoi pe drum judeţean;
miercuri, 31 ianuarie 2007
Muzeul Chihlimbarului
a fost construit de locuitorii din Colti în anul 1973. Clãdirea ese asemãnãtoare unei case tãrãnesti cu trei nivele: demisol parter si etaj. Sunt amenajate numai parterul si etajul.
Parterul este compus din trei încãperi în care se aflã colectia de chihlimbar, colectiile de flori de minã, roci, fosile si pietre semipretioase. Tot aici se mai aflã documente privind exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra pãmântului, atestarea documentarã a localitatii Colti, învãtãmântul-cultura si istoria acestor meleaguri.
Chihlimbarul (sau ambra) este o răşină fosilă divers colorată (mai ales în nuanţe de galben), provenită din mai multe specii de pini; vârsta sa este estimată la 50-60 milioane de ani. În structura sa se găsesc adesea fosile animale sau vegetale. Prin tradiţie, este considerat a avea proprietăţi terpautice speciale, dar este şi un material foarte apreciat pentru bijuterii.
Colectia de chihlimbar este unicã în tara noastrã si printre putinele în lume. Ideia organizarii ei se datoreazã faptului cã la Colti se gãseste chihlimbar în sol, în strate dezvelite, la suprafatã sau în adâncime. Aceasta colectie este compusã din: roci cu chihlimbar, chihlimbar brut(romanit, denumit si piatra soarelui sau ambra) si prelucrat, unelte folosite la extragerea si prelucrarea chihlimbarului.
Ca obiecte deosebite avem: o bucatã de chihlimbar de 1785 grame, o alta bucatã de chihlimbar de 1500 grame, obiecte din chihlimbar pe diferite nuante de culori, de la galben transparent panã la negru opac, sau cu mai multe nuante de culori într-un singur obiect, un cercel din chihlimbar care are conservat în el o furnicã (specialistii spun cã furnica a trãit la Colti acum trezeci de milioane de ani), o bucatã de chihlimbar sectionatã care pãstreazã urme din scoarta copacului din care ca provenit rãsina respectivã. Fosta minã de chihlimbar se aflã chiar lângã muzeu.
O importantã deosebitã prezintã si celelalte colectii si documente.
La etaj se aflã o frumoasã si deosebitã colectie de etnografie compusã din obiecte tãrãnesti vechi, donate de locuitori: rãzboi de tesut, stergare, lãzi de zestre, pieptãni pentru lânã, pieptãni pentru cânepã, cofe, cric din lemn, opinci din lemn, etc.
Tot aici se aflã o colectie de batiste cusute cu multã migalã si pricepere.
Turistul ajuns la Colti, nu trebuie sã rateze vizitarea asezãrilor rupestre Alunis, aflate la 6 Km. de centru comunei, în satul cu acelasi nume.
Biserica Alunis sãpatã în piatrã de doi ciobani pe la anul 1274, atestatã documentar la 1351, a fost schit de cãlugari pâna la 1871, iar de atunci este biserica satului.
-Hramul ei este la 29 August - Tãierea capului Sfântului Ioan Botezatoru
Pentru a ajunge la Colti urmati DN10 Buzãu -Brasov, pânã în localitatea Pãtârlagele, dupã care se parcurg pe drumul judetean Valea Sibiciu-Colti 13 km.
In localitatea Colti existã posibilitatea cazãrii la pensiunea agroturisticã casa Nica - 11 locuri; tel 0238 522 555
Parterul este compus din trei încãperi în care se aflã colectia de chihlimbar, colectiile de flori de minã, roci, fosile si pietre semipretioase. Tot aici se mai aflã documente privind exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra pãmântului, atestarea documentarã a localitatii Colti, învãtãmântul-cultura si istoria acestor meleaguri.
Chihlimbarul (sau ambra) este o răşină fosilă divers colorată (mai ales în nuanţe de galben), provenită din mai multe specii de pini; vârsta sa este estimată la 50-60 milioane de ani. În structura sa se găsesc adesea fosile animale sau vegetale. Prin tradiţie, este considerat a avea proprietăţi terpautice speciale, dar este şi un material foarte apreciat pentru bijuterii.
Colectia de chihlimbar este unicã în tara noastrã si printre putinele în lume. Ideia organizarii ei se datoreazã faptului cã la Colti se gãseste chihlimbar în sol, în strate dezvelite, la suprafatã sau în adâncime. Aceasta colectie este compusã din: roci cu chihlimbar, chihlimbar brut(romanit, denumit si piatra soarelui sau ambra) si prelucrat, unelte folosite la extragerea si prelucrarea chihlimbarului.
Ca obiecte deosebite avem: o bucatã de chihlimbar de 1785 grame, o alta bucatã de chihlimbar de 1500 grame, obiecte din chihlimbar pe diferite nuante de culori, de la galben transparent panã la negru opac, sau cu mai multe nuante de culori într-un singur obiect, un cercel din chihlimbar care are conservat în el o furnicã (specialistii spun cã furnica a trãit la Colti acum trezeci de milioane de ani), o bucatã de chihlimbar sectionatã care pãstreazã urme din scoarta copacului din care ca provenit rãsina respectivã. Fosta minã de chihlimbar se aflã chiar lângã muzeu.
O importantã deosebitã prezintã si celelalte colectii si documente.
La etaj se aflã o frumoasã si deosebitã colectie de etnografie compusã din obiecte tãrãnesti vechi, donate de locuitori: rãzboi de tesut, stergare, lãzi de zestre, pieptãni pentru lânã, pieptãni pentru cânepã, cofe, cric din lemn, opinci din lemn, etc.
Tot aici se aflã o colectie de batiste cusute cu multã migalã si pricepere.
Turistul ajuns la Colti, nu trebuie sã rateze vizitarea asezãrilor rupestre Alunis, aflate la 6 Km. de centru comunei, în satul cu acelasi nume.
Biserica Alunis sãpatã în piatrã de doi ciobani pe la anul 1274, atestatã documentar la 1351, a fost schit de cãlugari pâna la 1871, iar de atunci este biserica satului.
-Hramul ei este la 29 August - Tãierea capului Sfântului Ioan Botezatoru
Pentru a ajunge la Colti urmati DN10 Buzãu -Brasov, pânã în localitatea Pãtârlagele, dupã care se parcurg pe drumul judetean Valea Sibiciu-Colti 13 km.
In localitatea Colti existã posibilitatea cazãrii la pensiunea agroturisticã casa Nica - 11 locuri; tel 0238 522 555
luni, 29 ianuarie 2007
Sărata-Monteoru
Sărata-Monteoru este o staţiune balneo-climaterică din judeţul Buzău, situată la cca 20 km nord-vest de oraşul Buzău. Are cca 1 mie de locuitori. Este plasată într-o zonă colinară, acoperită de o vegetaţie bogată şi la adăpost de vânturi. Climatul său este continental, cu veri calde şi însorite, fără curenţi de aer iar precipitaţiile şi nebulozitatea sunt reduse. Factorii terapeutici naturali sunt reprezentaţi de izvoare cu ape minerale sărate, iodurate, bromurate, calcice, magneziene, sulfuroase, cu o mineralizare totală de 188-513 la mie, nămolul mineral de depunere din izvoarele naturale sulfuroase, climatul de cruţare. Rezultate remarcabile sunt obţinute în special la tratarea afecţiunilor aparatului locomotor (reumatismale degenerative, abarticulare, posttraumatice), afecţiunilor ginecologice, gastrointestinale şi hepato-biliare. Capacitati de cazare: HOTEL CIUHOIU**-SARATA MONTEORU, HOTEL MINA DE PETROL*-SARATA MONTEORU, HOTEL CERES**-SARATA MONTEORU, PENSIUNEA OLGA.
sâmbătă, 27 ianuarie 2007
bancuri
Experiment cu limbrici... Un grup de cercetatori americani a facut un experiment stiintific: patru limbrici au fost pusi in patru borcane separate. Primul limbric intr-un borcan cu alcool, al doilea limbric intr-un borcan cu fum de tigara, al treilea limbric intr-un borcan cu sperma, iar al patrulea limbric intr-un borcan cu pamint. Dupa ce limbricii au petrecut o zi in borcane, s-au deschis borcanele si s-a constatat ca: primul limbric, cel aflat in alcool , era MORT; al doilea limbric , cel din fumul de tigara era MORT; al treilea limbric aflat in borcanul cu sperma era si el MORT. In schimb, al patrulea limbric, care statuse in pamant, era VIU. Lectia invatata din acest experiment: atita timp cat bei, fumezi si faci sex... nu ai limbrici.
Un betiv, pe strada, bate intr-un stalp de iluminat. La un moment dat, un al doilea betiv trece pe langa el, il observa si spune:-Insista, insista, ca e lumina sus!...
"Ce s-a ales de lumea asta, domnule! Stateam duminica in biserica la slujba si o doamna de langa mine scoate o tigara, o aprinde si incepe sa fumeze... Sa-mi scape berea din mana, nu alta!"
Eva culegea flori de nu ma uita in gradina raiului.... la un moment dat il intreaba pe Adam:-Adam, tu ma iubesti pe mine, doar pe mine si numai pe mine?Adam raspunde:-Pe cine altcineva?!!!
Boul si magarul, buni prieteni, termina facultatea si hotarasc sa se intalneasca peste 10 ani sa vada ce a reusit fiecare sa faca in viata.Trec zece ani, se intalnesc. Boul, mare om de afaceri, familie, case, masini, magarul vai mama lui, bugetar, fara familie etc. Boul il invita pe magar acasa sa mai discute. La un moment dat boul primeste un telefon , se scuza si pleaca, nu inainte de a-i spune magarului ca sotia sa o sa aibe grija de el. Magarul vazandu-se singur cu sotia boului se da la ea, reuseste s-o convinga sa se culce cu el dupa care fura ce gaseste prin casa boului si fug amandoi in lume.Morala: nu fi bou. Daca totusi esti bou, ai grija sa nu iei de nevasta o vaca. Dar daca esti si bou si ai si o nevasta vaca, atunci nu-ti fa prieteni magari.
Un hot intra noaptea intr-o casa unde proprietarii erau plecati. Cum tocmai baga banii in sac aude o voce:- Isus te priveste!Se uita el in toate partile si nu vede nimic. Mai incolo baga bijuteriile in sac si iar aude o voce:- Isus te priveste!Se uita hotul si vede un papagal. Papagalul ii zice:- Pe mine ma cheama Moise da sa stii ca Isus te priveste.Hotul rade si intreaba:- Ce tâmpit isi boteaza papagalul Moise?Papagalul:- Acelasi tâmpit care si-a botezat dobermanul Isus.
Un betiv, pe strada, bate intr-un stalp de iluminat. La un moment dat, un al doilea betiv trece pe langa el, il observa si spune:-Insista, insista, ca e lumina sus!...
"Ce s-a ales de lumea asta, domnule! Stateam duminica in biserica la slujba si o doamna de langa mine scoate o tigara, o aprinde si incepe sa fumeze... Sa-mi scape berea din mana, nu alta!"
Eva culegea flori de nu ma uita in gradina raiului.... la un moment dat il intreaba pe Adam:-Adam, tu ma iubesti pe mine, doar pe mine si numai pe mine?Adam raspunde:-Pe cine altcineva?!!!
Boul si magarul, buni prieteni, termina facultatea si hotarasc sa se intalneasca peste 10 ani sa vada ce a reusit fiecare sa faca in viata.Trec zece ani, se intalnesc. Boul, mare om de afaceri, familie, case, masini, magarul vai mama lui, bugetar, fara familie etc. Boul il invita pe magar acasa sa mai discute. La un moment dat boul primeste un telefon , se scuza si pleaca, nu inainte de a-i spune magarului ca sotia sa o sa aibe grija de el. Magarul vazandu-se singur cu sotia boului se da la ea, reuseste s-o convinga sa se culce cu el dupa care fura ce gaseste prin casa boului si fug amandoi in lume.Morala: nu fi bou. Daca totusi esti bou, ai grija sa nu iei de nevasta o vaca. Dar daca esti si bou si ai si o nevasta vaca, atunci nu-ti fa prieteni magari.
Un hot intra noaptea intr-o casa unde proprietarii erau plecati. Cum tocmai baga banii in sac aude o voce:- Isus te priveste!Se uita el in toate partile si nu vede nimic. Mai incolo baga bijuteriile in sac si iar aude o voce:- Isus te priveste!Se uita hotul si vede un papagal. Papagalul ii zice:- Pe mine ma cheama Moise da sa stii ca Isus te priveste.Hotul rade si intreaba:- Ce tâmpit isi boteaza papagalul Moise?Papagalul:- Acelasi tâmpit care si-a botezat dobermanul Isus.
Masivul Penteleu-traseu
Masivul Penteleu cuprins între văile Bâsca Mica si Bâsca Mare este cel mai mare masiv, având si altitudinea cea mai mare 1772 m. Localităti de acces: Gura Teghii, Siriu (urmând drumul tehnologic al barajului Ciresu - Surduc, traseu descris în continuare ).
" Falnic si luminos se ridică-n fund(al) blândul rege al atâtor înăltimi, vestitul Penteleu, cu cele mai grase păsuni, cu cele mai încântătoare si mai bogate plaiuri din tot cuprinsul Carpatilor nostri." - Alexandru Vlahuta
Am ales acest traseu fiind cel mai scurt si usor accesibil pe timp uscat cu autoturismul (prima parte), cu toate cã nu este marcat. Suntem dotati cu o hartã turisticã si o busolã, necunoscând traseul. Drumul pe care-l parcurgem cu autoturismul, pleacã de la Siriu Cabana 14 Scaune - Muchia Coceanu - Table - Gura Bâsculitei - Canton Silvic Tisa.
La 10km. de la vilã, avem prima imagine a Vârfului Penteleu-vedere stanga.
Dupa 25 km. parcursi ajungem la Cantonul Silvic Tisa- vedere dreapta.
In apropierea cantonului, pârâul Tisa se varsã în Bâsculita.Din acest punct începem urcusul , pe partea dreapta a pârâului Tisa, urmând drumul de tractor pâna la intersectia acestuia cu drumul auto forestier Tisa.(cca.10 min.) Mergem pe drumul auto forestier pâna la capãtul acestuia, (unde gãsim înscris pe o piatra hm.23).Urmãm la stânga pe un drum de tractor ce strãbate o pãdure de conifere.Traversãm douã izvoare si lãsam la stânga câteva drumuri de tractor, urmând poteca bine conturatã dea coasta ca o alee. Drumul se continuã printr-o pãdure tânãra de foiase si conifere, panta fiind la început mai accentuatã, apoi mai domoalã.
Dupã o ora si un sfert am ajuns in golul alpin unde ne intersectãm cu drumul care urcã dispre Valea Cernatului. Din acest loc se vede Statia Meteo si Vârful Penteleu-vedere dreapta.
Un ultim popas la Statia Meteo unde ne refacem fortele, moment în care o parte din camarazii de drum au fortat ritmul ptr. a ajunge primii. In final, dupã 2 ore si jumãtate de urcus, ne bucurãm cu totii de minunatele peisaje în care distingem masivele Podu Calului si Siriu, iar in fundal Ciucasul, Muntii Vrancei cu Vârful Goru si Lãcãuti.
" Falnic si luminos se ridică-n fund(al) blândul rege al atâtor înăltimi, vestitul Penteleu, cu cele mai grase păsuni, cu cele mai încântătoare si mai bogate plaiuri din tot cuprinsul Carpatilor nostri." - Alexandru Vlahuta
Am ales acest traseu fiind cel mai scurt si usor accesibil pe timp uscat cu autoturismul (prima parte), cu toate cã nu este marcat. Suntem dotati cu o hartã turisticã si o busolã, necunoscând traseul. Drumul pe care-l parcurgem cu autoturismul, pleacã de la Siriu Cabana 14 Scaune - Muchia Coceanu - Table - Gura Bâsculitei - Canton Silvic Tisa.
La 10km. de la vilã, avem prima imagine a Vârfului Penteleu-vedere stanga.
Dupa 25 km. parcursi ajungem la Cantonul Silvic Tisa- vedere dreapta.
In apropierea cantonului, pârâul Tisa se varsã în Bâsculita.Din acest punct începem urcusul , pe partea dreapta a pârâului Tisa, urmând drumul de tractor pâna la intersectia acestuia cu drumul auto forestier Tisa.(cca.10 min.) Mergem pe drumul auto forestier pâna la capãtul acestuia, (unde gãsim înscris pe o piatra hm.23).Urmãm la stânga pe un drum de tractor ce strãbate o pãdure de conifere.Traversãm douã izvoare si lãsam la stânga câteva drumuri de tractor, urmând poteca bine conturatã dea coasta ca o alee. Drumul se continuã printr-o pãdure tânãra de foiase si conifere, panta fiind la început mai accentuatã, apoi mai domoalã.
Dupã o ora si un sfert am ajuns in golul alpin unde ne intersectãm cu drumul care urcã dispre Valea Cernatului. Din acest loc se vede Statia Meteo si Vârful Penteleu-vedere dreapta.
Un ultim popas la Statia Meteo unde ne refacem fortele, moment în care o parte din camarazii de drum au fortat ritmul ptr. a ajunge primii. In final, dupã 2 ore si jumãtate de urcus, ne bucurãm cu totii de minunatele peisaje în care distingem masivele Podu Calului si Siriu, iar in fundal Ciucasul, Muntii Vrancei cu Vârful Goru si Lãcãuti.
joi, 25 ianuarie 2007
bancu' zilei
O mama isi surprinde fiica de 35 de ani jucandu-se cu un vibrator. -Ce faci? o intreaba mama. -Mama,am 35 de ani,sunt urata,nu o sa ma pot marita niciodata,asa ca de acu incolo,asta va fi sotu meu. A doua zi,tatal,auzind in camera fetei zgomote ciudate,intra si primeste aceeasi explicatie.A doua zi,intorcandu-se acasa sotia,isi gaseste sotul cu o sticla de bere intr-o mana si cu vibratoru in cealalta.Socata,il intreaba: barbate,ai inebunit? Ce faci? La care sotul raspunde: -Nu vezi ? Stau si eu la o bere cu ginerele meu!
Un pusti intra intr-un bordel cu o broscuta moarta legata de o sfoara si cere: vreau o prostituata cu ceam mai maspa boala venerica posibila.matroana se uita la el de cateva ori pe urma accepta. dupa ce baiatul isi face de cap cu prostituata multumeste matroanei si asta-l intreaba pai de ce ai vrut ma una cu o boala venerica? pai tanti: ma duc acasa, dau peste babysittera si stiu ca asta nu-si poate lua mainile de pe mine, asa ca o sa mi-o trag cu ia si se molipseste. Pe urma vine tati acasa si nu se poate abtine sa n-o duca pe baby sittera cu masina acasa si i-o trage si el ei si pe urma vine tata acasa si-o pe mama...si o imbolnaveste si pe ea, ca futu-i ... de nenorocita, ea mi-a omorat broscuta
Jurnalul unui taliban: Luni: Ma bligdizezg. Marti: A venid baiadu vecinului la mine in gurde, mi-a vurad o vaga ji mi-a omorad gadzelu. Miercuri: Am omorad eu baiadu. Joi: A venid dadal baiadului la mine gu doada vamilia ji gu doade rudele za ma omoare. Vineri: I-am omorad eu be dodzi. Sambata: S-a adunad dod zadul in vadza gazei mele za ma izgoneazga din zad. Duminica: Am omorad eu dod zadul. Luni: Iar ma bligdizezg.
Un pusti intra intr-un bordel cu o broscuta moarta legata de o sfoara si cere: vreau o prostituata cu ceam mai maspa boala venerica posibila.matroana se uita la el de cateva ori pe urma accepta. dupa ce baiatul isi face de cap cu prostituata multumeste matroanei si asta-l intreaba pai de ce ai vrut ma una cu o boala venerica? pai tanti: ma duc acasa, dau peste babysittera si stiu ca asta nu-si poate lua mainile de pe mine, asa ca o sa mi-o trag cu ia si se molipseste. Pe urma vine tati acasa si nu se poate abtine sa n-o duca pe baby sittera cu masina acasa si i-o trage si el ei si pe urma vine tata acasa si-o pe mama...si o imbolnaveste si pe ea, ca futu-i ... de nenorocita, ea mi-a omorat broscuta
Jurnalul unui taliban: Luni: Ma bligdizezg. Marti: A venid baiadu vecinului la mine in gurde, mi-a vurad o vaga ji mi-a omorad gadzelu. Miercuri: Am omorad eu baiadu. Joi: A venid dadal baiadului la mine gu doada vamilia ji gu doade rudele za ma omoare. Vineri: I-am omorad eu be dodzi. Sambata: S-a adunad dod zadul in vadza gazei mele za ma izgoneazga din zad. Duminica: Am omorad eu dod zadul. Luni: Iar ma bligdizezg.
miercuri, 24 ianuarie 2007
VULCANII NOROIOŞI
VULCANII NOROIOŞI, de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici (la 12 km de Berca), reprezintă una dintre cele mai interesante rezervaţii mixte (geologică şi botanică) din ţara noastră situată pe o suprafaţă de 30 ha. Acest fenomen natural spectaculos este rar întâlnit în lume, peisajul ciudat pe care îl formează numeroşii vulcani în miniatură, prin craterele cărora gazele din adâncuri aduc noroi sub forma unei paste fluide de culoare alb-gri sau brun-cenuşie, fiind impresionant. Această "lavă" vâscoasă provine din dizolvarea marnelor şi argilelor întâlnite în cale de apa antrenată spre suprafaţă de presiunea gazelor. În jurul "vulcanilor" se dezvoltă o vegetaţie care s-a adaptat la salinitatea ridicată de aici. Căile de acces sunt: şoseaua naţională Buzău-Braşov sau cu trenul de la Buzău la Berca;
Pornim din orasul Buzau pe drumul national DN 10 pe care parcurgem circa 17 km., până în localitatea Sătuc, unde o luăm dreapta spre Berca. După ce am traversat râul Buzău, drumul se ramifică din nou. De această dată o luăm spre stânga, si din nou dreapta după numai câteva sute de metri urmând indicatorul spre Chiliile ( lăsând la stănga drumul spre Mănastirea Rătesti). Parcurgem circa 10 Km până la următoarea intersectie, unde o luâm iar dreapta , si de unde mai avem de mers comform indicatorului 5,5 km pîna la Vulcanii noroiosi. Un ultim indicator îl intâlnim la numai 2km., de vulcani. Aici dacă facem la stânga trecând peste un pod ajungem la Pâclele Mari, iar dacă megem înainte si parcăm masina la magazinul mixt de la sonde, după care urcăm dealul dăm de Pâclele Mici. Oricum nu vă sfătuim să renuntati la Pâclele Mici luându-vă după nume.
Drumul a fost in ultim timp refăcut, existând portiuni mici de drum petruit, iar in rest asfaltat. Deasemenea traseul este bine marcat .
Pornim din orasul Buzau pe drumul national DN 10 pe care parcurgem circa 17 km., până în localitatea Sătuc, unde o luăm dreapta spre Berca. După ce am traversat râul Buzău, drumul se ramifică din nou. De această dată o luăm spre stânga, si din nou dreapta după numai câteva sute de metri urmând indicatorul spre Chiliile ( lăsând la stănga drumul spre Mănastirea Rătesti). Parcurgem circa 10 Km până la următoarea intersectie, unde o luâm iar dreapta , si de unde mai avem de mers comform indicatorului 5,5 km pîna la Vulcanii noroiosi. Un ultim indicator îl intâlnim la numai 2km., de vulcani. Aici dacă facem la stânga trecând peste un pod ajungem la Pâclele Mari, iar dacă megem înainte si parcăm masina la magazinul mixt de la sonde, după care urcăm dealul dăm de Pâclele Mici. Oricum nu vă sfătuim să renuntati la Pâclele Mici luându-vă după nume.
Drumul a fost in ultim timp refăcut, existând portiuni mici de drum petruit, iar in rest asfaltat. Deasemenea traseul este bine marcat .
marți, 23 ianuarie 2007
zona turistica meledic
TRASEE TURISTICE (prin imprejurimile Platoului Carstic de la Meledic)
1. Cabana Meledic - Manastirea Gavanu - cabana Meledic (circuit)
2. Cabana Meledic - Lacul Mare - Lacul Castelul - Platoul carstic Meledic - Paraul Sarii - Pestera de la Meledic - Cabana Meledic
3. Cabana Meledic - satul Trestia - Manastirea Poiana Marului - cabana Meledic
4. Cabana Meledic - Capul de Om - Focul viu de la Terca - Malu Rosu - Cabana Meledic (se poate face traseu de noapte pentru a vedea spectacolul focului viu)
5. Cabana Meledic - Lacul Mociaru - Cabana Meledic
6. Cabana Meledic - Vulcanii noroiosi de la Berca - cabana Meledic (doar cu mijloace de transport)
7. Cabana Meledic - Grunjul - localitatea Chiliile - cabana Meledic
OBIECTIVE TURISTICE
GRUPUL DE LACURI DE LA MELEDIC, lacuri carstosaline, aparute in urma dizolvarii si a tasarii in zonele de sare. Pana in prezent, nu au fost create conditii pentru valorificarea proprietatii lui terapeutice;
LACUL MELEDIC, langa Minzalesti, cu apa dulce pe un masiv de sare; in apropierea lui se gasesc izvoare de ape minerale cunoscute inca de la inceputul secolului al XIX-lea; 34 PESTERI DE SARE (intre 25-200 m), cea de-a sasea pestera fiind cea de-a 2-a pestera in munte de sare ca lungime din lume (1337 m);
FOCUL VIU, monument al naturii, un fenomen natural produs de o continua emisie de gaze la suprafata solului;
PADUREA GAVANA, rezervatie naturala (mesteacan alb si fauna diversa: scrumbie, broasca testoasa de uscat, cameleon);
TABARA DE SCULPTURA IN LEMN de la Minzalesti (2001);
PIATRA ALBA "LA GRUNJ" (Tuful vulcanic atracitic) Minzalesti. Pe un deal impadurit, apa izvoarelor cu o foarte mare concentratie de sare lasa, prin evaporare, interesante eflorescente; PLATOUL CARSTIC MELEDIC; SFINXUL BUSTEA; BISERICA BUSTEA, cu picturi de Tattarescu (1808);
MANASTIREA GAVANU, inceputa in anul 1707, cand, in punctul la Lastuni, in FUNDUL GAVANULUI, intre cele doua izvoare, se gasea un lacas monahal. Ctitorirea manastirii este mosneneasca-taraneasca. Temeiul si-l pune prin DANIA poienilor din Gavanu si a padurilor din jurul ei a unui mosnean din linia lui Ignat Besliu, din mosnenia Manzaleasca-Besliasca si anume Moise Ignat Besliu. Pe atunci episcop de Buzau era Damaschin, mare carturar si animator al Tiparnitei Episcopiei Buzaului;
MUZEUL ETNOGRAFIC AL VAII SLANICULUI reprezinta o oglinda fidela a satului romanesc. Actiunea de colectare a obiectelor a inceput in anul 1986 de catre domnii profesori Cristea Dumitru si inv. Besliu Valeriu si s-a inaugurat in anul 1998 la festivalul Slanicului.
Echipament necesar: rucsacel de tura, pelerine de ploaie, lanterna, mancare nealterabila pentru o zi, bocanci.
1. Cabana Meledic - Manastirea Gavanu - cabana Meledic (circuit)
2. Cabana Meledic - Lacul Mare - Lacul Castelul - Platoul carstic Meledic - Paraul Sarii - Pestera de la Meledic - Cabana Meledic
3. Cabana Meledic - satul Trestia - Manastirea Poiana Marului - cabana Meledic
4. Cabana Meledic - Capul de Om - Focul viu de la Terca - Malu Rosu - Cabana Meledic (se poate face traseu de noapte pentru a vedea spectacolul focului viu)
5. Cabana Meledic - Lacul Mociaru - Cabana Meledic
6. Cabana Meledic - Vulcanii noroiosi de la Berca - cabana Meledic (doar cu mijloace de transport)
7. Cabana Meledic - Grunjul - localitatea Chiliile - cabana Meledic
OBIECTIVE TURISTICE
GRUPUL DE LACURI DE LA MELEDIC, lacuri carstosaline, aparute in urma dizolvarii si a tasarii in zonele de sare. Pana in prezent, nu au fost create conditii pentru valorificarea proprietatii lui terapeutice;
LACUL MELEDIC, langa Minzalesti, cu apa dulce pe un masiv de sare; in apropierea lui se gasesc izvoare de ape minerale cunoscute inca de la inceputul secolului al XIX-lea; 34 PESTERI DE SARE (intre 25-200 m), cea de-a sasea pestera fiind cea de-a 2-a pestera in munte de sare ca lungime din lume (1337 m);
FOCUL VIU, monument al naturii, un fenomen natural produs de o continua emisie de gaze la suprafata solului;
PADUREA GAVANA, rezervatie naturala (mesteacan alb si fauna diversa: scrumbie, broasca testoasa de uscat, cameleon);
TABARA DE SCULPTURA IN LEMN de la Minzalesti (2001);
PIATRA ALBA "LA GRUNJ" (Tuful vulcanic atracitic) Minzalesti. Pe un deal impadurit, apa izvoarelor cu o foarte mare concentratie de sare lasa, prin evaporare, interesante eflorescente; PLATOUL CARSTIC MELEDIC; SFINXUL BUSTEA; BISERICA BUSTEA, cu picturi de Tattarescu (1808);
MANASTIREA GAVANU, inceputa in anul 1707, cand, in punctul la Lastuni, in FUNDUL GAVANULUI, intre cele doua izvoare, se gasea un lacas monahal. Ctitorirea manastirii este mosneneasca-taraneasca. Temeiul si-l pune prin DANIA poienilor din Gavanu si a padurilor din jurul ei a unui mosnean din linia lui Ignat Besliu, din mosnenia Manzaleasca-Besliasca si anume Moise Ignat Besliu. Pe atunci episcop de Buzau era Damaschin, mare carturar si animator al Tiparnitei Episcopiei Buzaului;
MUZEUL ETNOGRAFIC AL VAII SLANICULUI reprezinta o oglinda fidela a satului romanesc. Actiunea de colectare a obiectelor a inceput in anul 1986 de catre domnii profesori Cristea Dumitru si inv. Besliu Valeriu si s-a inaugurat in anul 1998 la festivalul Slanicului.
Echipament necesar: rucsacel de tura, pelerine de ploaie, lanterna, mancare nealterabila pentru o zi, bocanci.
scrisore de ramas bun
Tatal intra in camera fiicei sale si gaseste o scriosoare pe pat. Avand deja ganduri negre, desface totusi scrisoare si citeste:Dragi parinti, Cu parere de rau va anunt ca eu am fugit cu noul meu prieten.Am aflat ce inseamna adevarata dragoste si el este un dragut cand gonim goi cu motorul cu toate piercing-urile, cicatricele, tatuajele care ii acopera tot corpul! Dar nu e numai asta. Sunt insarcinata si Mihai zice ca vom trai fericiti in rulota lui din padure.Vrea sa avem multi copii, ceea ce stiti ca imi doresc si eu.Am invatat ca marijuana nu face rau nimanui asa ca o crestem pe langa casa pentru el si prietenii lui care ne aduc toata cocaina pe care ne-o dorim. Intre timp ne rugam sa se gaseasca leacul pentru SIDA, in asa fel incat sa se faca si Mihai bine. Sa stiti ca merita !Nu va faceti griji in ceea ce priveste banii. Mihai a aranjat ca eu sa joc intr-un film pe care il fac prietenii lui Leroy si Jamal in pivnita. Deocamdata castig 50 $ pe scena, dar pot sa iau inca 50$ bonus daca sunt cu 3 barbati si un bonus de 100 $ daca se foloseste un cal. Mihai a zis ceva si despre niste caini, asa ca am mai multe posibilitati.Mama, sa nu-ti faci griji pentru mine, de acum am 15 ani si stiu sa am grija de mine. Dupa cum vezi eu si Mihai ne-am gandit la toate! Intr-o zi o sa trecem in vizita pe la voi sa va cunoasteti nepoteii. Mihai chiar se gandea sa-si puna un atas la motor ca sa putem veni cu toti o data!Va pup pe amanadoiFiica voastra, MariaPS. Tata, am glumit......... sunt la vecini, ma uit la TV cu prietena mea.Voiam doar sa iti arat ca sunt si lucruri mai rele in viata decat SA PIARDA STEAUA IN MINUTUL 90.
bancu' zilei
- Cum te numesti? intreaba medicul!
- Popopopa Mamamamarin.
- Esti balbait?
- Nu, tata era balbait, iar ala care mi-a scris certificatul era uncretin!
Postasul era in ultima zi de serviciu, dupa 35 de ani de adus posta in acelasi cartier.
La prima casa a fost intampinat de membrii intreagii familii, care l-au felicitat si i-au daruit un cadou. La a doua casa a fel. La a treia la fel. Si asa mai departe...
La ultima casa i-a deschis o femeie superba goala pusca. L-a dus in dormitor, unde i-a oferit cea mai tare partida de sex.
S-au dus in bucatarie, unde ea ii pregatise un mic dejun imens. In timp ce manca, el observa o bancnota o bancnota de un dolar pusa pe masa.
- Pentru ce-i dolarul ?
- Pai, spuse ea, ieri i-am spus sotului ca azi te pensionezi si ca ar trebui sa facem ceva frumos pentru tine si el a zis: "Fuck him, give him a dollar". Micul dejun a fost ideea mea...
- Popopopa Mamamamarin.
- Esti balbait?
- Nu, tata era balbait, iar ala care mi-a scris certificatul era uncretin!
Postasul era in ultima zi de serviciu, dupa 35 de ani de adus posta in acelasi cartier.
La prima casa a fost intampinat de membrii intreagii familii, care l-au felicitat si i-au daruit un cadou. La a doua casa a fel. La a treia la fel. Si asa mai departe...
La ultima casa i-a deschis o femeie superba goala pusca. L-a dus in dormitor, unde i-a oferit cea mai tare partida de sex.
S-au dus in bucatarie, unde ea ii pregatise un mic dejun imens. In timp ce manca, el observa o bancnota o bancnota de un dolar pusa pe masa.
- Pentru ce-i dolarul ?
- Pai, spuse ea, ieri i-am spus sotului ca azi te pensionezi si ca ar trebui sa facem ceva frumos pentru tine si el a zis: "Fuck him, give him a dollar". Micul dejun a fost ideea mea...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)